Am intrat pe blogul zanei sa iau reteta..o avea si mama dar nu voiam sa instiintez universul ca as face ceva...si m-am apucat. Prima prajitura..zic trebuie sa fac niste poze..sa o fac memorabila.
Asa..deci.. faina, zaharaul...le-am pus in pungute si m-am urcat cu fiecare pe cantar..apoi am facut magie...de fapt pana atunci nu stiam..dupa vreo 10 min la cuptor am vazut.
Nu sunt genul caruia ii plac prajiturile, insa imi place foarte mult aroma ce iese din cuptor..nu neaparat de dulciuri.
Deja se simtea mirosul ala de bun cald cu un strop de vanilie si piersici coapte.Cand am simtit ca mirosul devine tot mai copt, am scos tava.
Totusi imi mai ramasesera inca atatea piersici, si pentru ca deja prinsesem aripi am zis sa mai fac inca o prajitura, this time masurand din ochi.Tocmai acum am scos-o din cuptor si pe a doua si cred ca mai buna decat prima.
O las sa se raceasca, o pun la pachet si plec la bunica..de pe drum cumpar niste inghetata de vanilie care sa se pupe cu piersicile proaspat gadilate in sedinta asta de spa la cuptor.
P.S. Cand am intrat in bucatarie sa fac poze experimentului meu, pe geam am vazut asta.
P.S.2 Dupa ce am gustat nu pot sa cred ca am facut eu ceva atat de bun.
P.S.3 Pentru un gust si mai bun, acum pe vinele serii servesti langa si niste pian:
