un scenariu SF care asigura pacea in lume.
In primul rand timp de 6 zile lucrez asiduu sa recreez lumea asta asa cum e ea cu Bucurestiul asta jegos, cu aceeasi atmosfera,aceeasi oameni, acelasi flori din parcul Kisselef, aceeasi trecere unde astepti o vesnicie si oricum jumate din ea o treci pe rosu, cu aceleasi gropi, cu aceleasi continente si vulcani dornici sa erupa, cutremure si toate cele trebuincioase intr-o lume ca a noastra.Apoi din aceasta frumos mestesugita Lume2 cu grija ma sterg din ea.Ba chiar o iau in palme si suflu usor sa pluteasca departe de Lumea1, mult departe.Adica cel putin pana creatorul ei nu va fi descoperit. Abia acum dupa astea 6 zile extenuatoare ma pot odihni putin numai ca apoi sa-mi continui lucrarea mareata.
Apoi ca lucrarea sa-si atinga perfectiunea, apelez la ultimele retusuri.Cu grija te sterg din lumea1.Apoi, cu ultima rasuflare pentru ca ultima operatiune a fost si cea mai costisitoare, imi sterg si amintirea crearii Lumii2.
Oboseala acumulata doar va hrani somnul pentru ca atunci cand ma voi trezi sa-mi spun "doamne ce cosmar am avut!" apoi sa simt gustul dulce acrisor al unei libertatii de a fi de mult uitata.O sa-mi simt oasele paraind, o sa-mi simt inaltimea, greutatea, o sa-mi cunosc mintea cu tot ce incearca ea sa-mi spuna, iar ochii, ochii or sa-mi arate adevarul din nou.Si inima o sa fie ca unui nou nascut.Nici nu o sa pot sa o folosesc in primele zile, dar incet va creste[as prefera sa ramana mica, nefolosibila in afara utilizarii ei de baza..dar asta tine de o programare al carui algoritm nu e pierdut dar nu e accesibil celor neinitiati in programarea oculta].
Si dupa saptamana care nu o sa-mi iasa la socoteala, o sa pasesc cu o incredere ca si cum as fi creat o lume intrega.Iar cei de pe strada vor spune: "doar prostii mai zambesc zilele astea..ce stiu ei ignorantii dracului".Habar n-au cata dreptate au.
Bineinteles, asta nu e un scenariu care aduce pacea in lume, dar imi aduce mie.Macar pe perioada cat mi-a luat sa-l scriu.
