marți, 30 noiembrie 2010

Eu



Uneori am sentimentul că dacă nu ţin ceasul la mână, o să rămână în urmă.

duminică, 28 noiembrie 2010

Untul, bată-l să-l bată !

Aseara am facut clatite..mare branza..da..dar pt prima oara de capul meu..si am cam experimentat un pic cu ce stiam legat de clatite.
Ma gandeam sa nu scriu, pt ca aseara, cand inca erau calde nu m-au impresionat.

Deci..

Am ales ca langa ce se pune de obicei intr-o clatita sa mai pun o gura de unt, vanilie( asta cred ca totusi se punea)..si cam atat.
Dar..inspirata dintr-o povestire timisoreana si avand niste banane in focusul meu, instant le-am legat:

Tort de clatite cu banane si gem.

Asadar am executat o banana in stil ninja, am bagat-o intre clatite iar pe ultima de deasupra am pus gem.
Ideea e ca rece a fost demential..puteam sa pun o dulceata mai smechera dar si gemul de prune e un clasic.

Untul face din clatita prajitura.

vineri, 26 noiembrie 2010

Horizon

Pe linia orizontului se plimba vapoare.

Oamenii vaporeni, mijlocul universului lor

Capat al universului meu vizual

Ca pe sarma ling linia orizontului in continuare.cu precizie.

Pana cand nu se mai vad.


6 iulie 2010 20:16:30, etajul 12

Lacul Cinciş

Pe fundul unui iaz in care odată prindeai babuşcă, acum zace probabil o cană,o gura de fântână sau un clopot. Alături de clopot, stă tot satul, intr-un ochi de apă de data asta ceva mai mare, cam cât să-l inghită pe tot. Şi totuşi clopotniţa işi mai scoate crucea in zilele de vară.

Şi tot in zilele cu ploi calde, când plătica iese la suprafaţa, se prind crapi cernobâlieni, crescuti in ţinţirimul bisericii scufundate.

In felul asta e mult mai uşor să ţii legătura cu strămoşii, ba poate moşteneşti ceva, din pacate nu şi genetic.

Febrilitate


Mă las dusă,departe şi tot mai departe dacă ar fi după mine. Şi aşa în mâna şoferului, a conducatorului de tren şi de trend în momentul ăla, te afunzi în mersul accelerat al lucrurilor. Ai prefera poate şi o ploaie, mai degrabă viscol, o dovadă a faptului că te-ai lăsat in mâini bune condus. Şi dorinţa prinde coajă..apare vântul, apoi prima picatură, şi sfâşie decorul în umbre mai pe placul tău. Din seninul rece şi fără mină, în roşu aprins prost întins cu carioci uscate , din paşnic în vijelios, din simplu în pe placul tău.


Şi da. Frenetic ajungi să atingi imponderabilitatea gusturilor şi a inspiraţiei. Şi atunci oricare ar mai fi viteza în care te scalzi,nu mai ai cum să o simţi.din momentul acela orice acceleraţie frânează.

Sau aşa ceva..orice ar fi însemnând asta.


Let's think of something beautiful

Pentru ca n-am mult timp dar totusi am dat peste lucruri frumoase, am sa le pun in cui aici.

Mai intai Kumm pe care ii absolut ador:




..apoi solistul de la Travis, Fran Healy




si ciresica de pe tort, de la o Prietena..si pe ea o absolut ador :D

Your secret from Jean-Sebastien Monzani on Vimeo.


Si daca tot sunt la capitolul asta, mai am o Prietena. si pe ea o absolut ador !

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Some kind of a weird Xmas feeling



Ma plictisesc. Urc pe acoperis. Fac poze. Injur printre dinti ca n-am ce. Un vant rece intra prin ochiurile puloverului.
Descarc pozele, le sucesc, le invartesc[ semi-prelucrez].
Hmm...
Desfac o portocala.
Daa...acum vad...se incheaga:
Parca'ar fi Crăciunul... dar pentru ceilalţi...pt ca-l vad dar nu-l simt.